GPPbest ON DEMAND

Este activ Serviciul GPPbest on demand: adresați o întrebare și GPPbest vă va răspunde.  

ondemand

 

  • Doriți să obțineți informații privind cererile de oferte ecologice realizate de beneficiarii proiectului?
  • Doriți să aflați ce s-a schimbat după un an de la intrarea în vigoare a „Collegato Ambientale” (L. 221 din 2015) care face GPP obligatorii în Italia?
  • Doriți să cunoașteți punctele actualizate ale PAPERS (Planul pentru Achiziții Publice Ecologice în Regiunea Sardinia)? Și ce noi instrumente de implementare vor fi realizate?

Prin intermediul acestui serviciu de asistență este posibil să interacționați cu protagoniștii proiectului GPPbest, în special cu reprezentanții din Regiunea Sardegna, dar și cu persoanele de contact ale:

Accesul la acest serviciu este simplu, trimiteți ACUM cererea prin e-mail la: gppbest@fondazionecosistemi.org veți găsi răspunsurile dvs. pe această pagină web.

Expertul răspunde

Silvano Falocco – Fundația Ecosistemi

Dott. Falocco, pe baza experienței dvs., care credeți că este strategia comună urmărită de diferitele Regiuni cu care ați colaborat și care este perspectiva dvs. de ansamblu?

Regiunile care au adoptat strategii de diseminare a Achizițiilor Publice Ecologice au investit, în primul rând, în eliminarea principalelor probleme care le împiedică adoptarea, și anume formarea resurselor umane, în special a managerilor de achiziții, implicați în contractele publice. Factorul critic care facilitează sau împiedică achizițiile ecologice este capacitatea unei administrații publice de a schimba direcția, începând să se ocupe și de performanțele ecologice și sociale ale unui bun, serviciu sau lucrare. Toate acestea din momentul în care sunt detectate nevoile de cumpărare, pentru a ajunge la construirea unor cereri de ofertă ecologice în adevăratul sens al cuvântului. Trebuie știut să se pună accent pe specificațiile tehnice sau clauzele de mediu și să se reușească monitorizarea executării contractului. Aici se află adevărata provocare a recalificării ambientale a cererii publice: fără o investiție decisivă în formarea și însoțirea acestei faze de tranziție, nu cred că se va reuși atingerea unor obiective ambițioase.

Care sunt scenariile viitoare și cum se vor adapta companiile în încercarea de a contribui la transformarea ecologică și socială a economiei?

Scenariile viitoare s-au schimbat foarte mult de la data la care GPP au devenit obligatorii, odată cu Legea 221/2015 și punerea sa în aplicare prin Codul privind Contractele Publice. În lunile viitoare, în special în domeniile în care adoptarea Criteriilor Minime de Mediu este obligatorie, s-ar putea asista, dacă Stațiile de contractante continuă să nu adopte CAM, la recursuri din partea operatorilor economici care produc sau distribuie bunuri sau servicii care respectă performanțele de mediu prevăzute de CAM. Cred că acest lucru va duce la administrații publice mai atente la GPP și la companii mai atente la respectarea cerințelor.

Prin aprobarea documentului „Collegato Ambientale” (Legea 221/2015) și a Codului Contractelor Publice, care sunt noutățile? Caracterul obligatoriu al CAM, ar putea încetini procedurile de licitație?

Anul 2016 a fost un punct de cotitură, dat fiind faptul că a avut loc publicarea Legii 221 din 2015 - așa-numitul „Collegato Ambientale”, cu „Dispoziții în materie de mediu pentru promovarea măsurilor de green economy și pentru reducerea utilizării excesive a resurselor naturale” – și Codul Contractelor Publice (D.leg. 50 din 2016), care prevede, la articolul 34, adoptarea obligatorie a achizițiilor publice ecologice și a criteriilor minime de mediu în contractele publice de bunuri, servicii și lucrări. Ce se schimbă în mod concret prin aprobarea acestei legi fundamentale. Este de așteptat ca – în cadrul celor unsprezece categorii de produse identificate de „Planul de acțiune pentru durabilitatea ecologică a consumului în domeniul administrației publice” - să fie adoptate Criteriile Minime de Mediu, prin includerea, în documentația de atribuire relevantă, a specificațiilor tehnice și a clauzelor contractuale. Obligația acoperă 100% din contractele care afectează obiectivele de reducere a gazelor care afectează clima și utilizarea eficientă a resurselor, și anume: achiziționarea de becuri cu descărcare și intensitate ridicată, alimentatoare electronice și module cu LED-uri pentru iluminatul public, achiziționarea de echipamente de iluminat pentru iluminatul public și atribuirea serviciului de proiectare a sistemelor de iluminat public; calculatoare personale, imprimante, dispozitive multifuncționale și fotocopiatoare; servicii energetice pentru clădiri, servicii de iluminat, încălzire și răcire a clădirilor. În schimb, obligația privește 50% din valoarea contractelor pentru restul categoriilor de livrări și cesiuni: serviciul de gestionare a deșeurilor urbane; consumabile cartușe de toner și cartușe cu jet de cerneală; serviciul de management al spațiilor verzi publice, pentru achiziționarea de amelioratori pentru sol, plante ornamentale, instalații de irigații; alimentație publică și produse alimentare; servicii de curățenie și furnizare de produse de igienă; produse textile; mobilier de birou; construcții și lucrări de întreținere a drumurilor. Această obligație, în conformitate cu dispozițiile Decretului Ministerului Mediului din 24 mai 2016, va fi majorată pentru anumite categorii de activități economice (curățenie, gestionarea spațiilor verzi publice, amelioratori pentru sol, gestionarea deșeurilor urbane, mobilier urban și hârtie), de-a lungul următorilor cinci ani, de la 50% actual, se urmărește să se atingă: 62% din 2017, 71% din 2018, 84% din 2019 și 100% în 2020. De asemenea, trebuie să se considere că această obligație se aplică și livrării de bunuri și servicii și alocării de lucrări care fac obiectul unor decrete ministeriale care adoptă criteriile minime de mediu: ceea ce înseamnă că pentru orice categorie viitoare de produs sau criteriu minim de mediu, va fi valabilă obligația GPP. Prin urmare, se poate spune că stațiile de contractare publice - adică așa-numiții „subiecți agregatori” - de acum înainte trebuie să adopte în mod necesar Criteriile Minime de Mediu aprobate printr-un decret interministerial special. Pentru a încuraja procesul de adoptare a CAM de către societățile care vor participa la licitații publice - sub sancțiunea imposibilității lor de a participa – în contractele referitoare la lucrări, servicii sau bunuri, valoarea garanției și eventuala reînnoire a acesteia sunt reduse cu 30 % pentru operatorii economici care dețin o înregistrare în sistemul comunitar de management ecologic și de audit (EMAS) sau de 20% pentru operatorii care dețin certificarea de mediu în conformitate cu standardul UNI EN ISO 14001. În cazul contractelor de servicii sau de bunuri, cuantumul garanției și eventuala reînnoire a acesteia vor fi reduse cu 20%, cumulat cu reducerea menționată mai sus, pentru operatorii economici care dețin, în ceea ce privește bunurile sau serviciile care constituie cel puțin 50% din valoarea bunurilor și serviciilor obiect al contractului în sine, marca de calitate ecologică (Ecolabel). În plus, în contractele referitoare la lucrări, servicii sau bunuri, valoarea garanției și eventuala reînnoire a acesteia sunt reduse cu 15% pentru operatorii economici care elaborează un inventar al gazelor cu efect de seră sau o amprentă climatică. În cele din urmă, s-a stabilit că, pentru acordarea de contribuții, subvenții și finanțări în materie de mediu, la formularea clasamentelor, reprezintă un element de preferință deținerea înregistrării în sistemul comunitar de management de mediu și audit (EMAS), deținerea certificării UNI EN ISO 14001 a unei etichete ecologice UE (Ecolabel), a certificării ISO 50001 privind sistemul rațional de gestionare a energiei. De asemenea, se preconizează aplicarea criteriilor minime de mediu și atingerea obiectivelor stabilite în planul de acțiune pentru durabilitatea ecologică a consumului în sectorul administrației publice, menționat în același decret, și amendamentele ulterioare. Articolul 23 al Collegato Ambientale - în scopul de a promova economisirea și reciclarea materialelor prin sprijinirea achiziționării de produse rezultate din materiale reciclate după consum sau din recuperarea deșeurilor și a materialelor rezultate din dezasamblarea produselor complexe - Ministrul Dezvoltării Economice, împreună cu Ministrul Mediului și Protecției Teritoriului și a Mării, pot încheia acorduri și contracte corespunzătoare cu companii care produc bunuri rezultate din materiale reciclate după consum sau din recuperarea deșeurilor și materialelor rezultate din dezasamblarea produselor complexe, acordându-se prioritate bunurilor provenite din deșeuri, cu instituții publice, organisme și asociații publice sau private, inclusiv asociații ale companiilor care se ocupă de reutilizare, pregătire pentru reutilizare și reciclare, cu entitățile responsabile pentru desfășurarea activităților legate de aplicarea principiului de responsabilitate extinsă a producătorului. Același articol prevede că, pentru achiziționarea și comercializarea produselor fabricate din materiale polimerice mixte reciclate, stimulentul erogat variază în funcție de categoria de produs, pe baza criteriilor și procentelor stabilite în anexa L-bis și că stimulentele se aplică numai articolelor fabricate care utilizează materiale polimerice reciclate după consum sau care provin din recuperarea deșeurilor și a materialelor rezultate din dezasamblarea produselor complexe cel puțin egale cu procentele indicate în anexă. Ne aflăm în pragul unei schimbări durabile spre calitatea mediului, ceea ce va schimba radical modul în care pregătim viitoarele cereri de ofertă, inclusiv lucrările publice și oferta de produse și servicii în sectorul construcțiilor; astăzi este vorba despre înțlegerea direcției schimbării, ecoinovațiile necesare în ceea ce privesc produsele, serviciile, organizarea și proiectele și oportunitățile de noi piețe, mai atente la mediul înconjurător, pe care trebuie să le înțelegem.

Deși unele niveluri administrative sunt mai virtuoase, cum ar fi provinciile și regiunile, există dificultăți mai mari pentru comune, care sunt adesea împovărate de nevoile și situațiile de urgență locale, și de lipsa resurselor, deci planificarea achizițiilor publice ecologice este dificilă. Cum ar putea fi rezolvate aceste probleme?

Este adevărat că în ultimii ani Regiunile și Provinciile, scutite de urgența care distinge administrația obișnuită a comunelor, sunt mai virtuoase în aplicarea Achizițiilor Publice ecologice. Cel mai bun mod de a răspunde acestei dificultăți este de a recurge la „subiectul agregator” care ar trebui să aibă mai multe competențe tehnice și o putere mai mare pe piață pentru a introduce criterii de mediu în cadrul contractelor publice. Mai presus de toate, în această fază de pornire, agregatorul, chiar și sub forma unui consorțiu între comune, s-ar putea ocupa mai ușor de aspectele de mediu legate de achizițiile de bunuri, servicii și lucrări.

Având în vedere criza din sectorul agricol, alimentația publică durabilă din școli și spitale, ar putea contribui la atenuarea acestei crize?

Cu siguranță Criteriul Minim de Mediu în domeniul alimentației publice și interdicția de a efectua licitații cu criterii de atribuire în baza prețului celui mai mic în domeniul alimentației publice, prevăzută de noul Cod al Contractelor Publice, pot reprezenta două elemente importante în recunoașterea valorii domeniului agroalimentar. Alimentația publică - care se referă la școli sau spitale - trebuie să fie recalificată prin promovarea alimentelor proaspete, de sezon, locale, organice, în meniuri care să reușească să promoveze dieta mediteraneeană, depășind ideea, total greșită, că alimentele pot fi considerate o marfă oarecare, la care principiul economiei trebuie să fie aplicat cu orice preț. Agricultura noastră trebuie protejată, mai întâi prin recunoașterea „prețului potrivit”, care ne permite să ne răsplătim eforturile și investițiile, produselor agricole și agricultorilor. În plus, cantinele pot deveni un loc de promovare și protecție a tradiției culinare și alimentare. Evident, toate acestea trebuie combinate cu lupta împotriva risipei alimentare, rezultatul ideii cantitative a alimentelor. Astăzi, calitatea poate și trebuie să fie apărată începând cu cantinele. Evident, este vorba despre doar unul dintre elementele care ne permit protejăm tradiția agricolă de calitate, mărturie a biodiversității țării noastre.

În ceea ce privește experiența Sardegna Compraverde, putem să o considerăm astăzi ca model de referință parțială a GPP în comparație cu celelalte politici implementate în regiunile italiene? Dacă da, de ce?

Cu siguranță, experiența Regiunii Sardinia, așa cum afirmă și Direcția Generală de Mediu a Uniunii Europene, este printre cele mai semnificative din Europa pentru capacitatea de difuzare a Achizițiilor Publice Ecologice. Elementele distinctive ale acestei experiențe, după părerea mea, au fost cinci și de la acestea trebuie să începem din nou dacă dorim să facem cunoscute achizițiile ecologice și durabile la scară națională. În primul rând, a fost o inițiativă sistematică și pe termen mediu, care a avut caracterul continuității, deși a avut loc o schimbare politică puternică în guvernul regional. Toate părțile interesate, fie ele funcționari publici, administratori sau asociații de companii, au avut, fără îndoială, impresia că GPP este o politică stabilă a Regiunii, care nu a suferit nici o încetinire sau schimbare.  Cel de-al doilea factor este, după cum s-a menționat în repetate rânduri, focalizarea intervenției regionale, care și-a concentrat eforturile în ceea ce privește sensibilizarea, formarea și consolidarea capacităților pentru a susține GPP. Și aici s-au adoptat toate instrumentele posibile de instruire, cu un grad înalt de flexibilitate: formare în clasă, laboratoare tehnice, formare profesională, crearea de cereri de ofertă standard, help desk. Al treilea factor se referă la capacitatea de a mobiliza nu numai entitățile publice, responsabile de procedurile de contractare, ci și subiecții asociați ai companiilor, sistemul de camere, care să însoțească companiile, în special pe cele cu dimensiuni medii mici și profesioniștii, să îndeplinească cerințele de mediu impuse de Criteriile Minime de Mediu. În acest fel a fost favorizat procesul de ajustare a fost facilitat, făcând ca direcția cerută în această transformare ecologică și socială a economiei, să fie ușor de înțeles. În al patrulea rând, s-a decis includerea obiectivelor GPP și a Criteriilor Minime de Mediu în multe politici sectoriale - în special în turism, domeniul agroalimentar și de construcții - evitând clasicele „conflicte între obiective” ale politicilor publice. Prin urmare, s-au făcut eforturi pentru a se asigura că toate politicile sectoriale adoptă GPP ca un criteriu de premiere, și în ceea ce privește adoptarea stimulentelor. În cele din urmă, monitorizarea continuă a gradului de realizare a rezultatelor, în perimetrul regional, pe teritoriu și între comune, în întreprinderile din Sardinia etc. Sistemul de monitorizare a devenit cel mai bun mod de a obține feedback într-o politică experimentală, cum ar fi cea a GPP, de a face corecții, de a adopta acțiuni care ar fi rămas ca simple sugestii.

În administrații, poate o schimbare de guvernare să cauzeze o anulare a tuturor proiectelor verzi lansate, inclusiv GPP? Poate noua legislație privind achizițiile publice, în special articolul 34, să rezolve aceste probleme?

În Italia, acesta este un risc permanent, care rezultă din slaba considerație a mediului ca un bun comun care trebuie protejat. Într-adevăr, succesul regiunii Sardinia, așa cum am spus, depinde și de această capacitate de a demonstra continuitate și stabilitate în timp. Este clar că o GPP care a devenit obligatorie va contribui la acest proces de stabilizare a politicii și va face ca GPP să devină un standard. Dar trebuie să fim conștienți de faptul că, în Italia, unele măsuri au eșuat în momentul instituționalizării lor printr-o lege. Prin urmare, trebuie să menținem un nivel ridicat de presiune asupra administrațiilor publice și a companiilor pentru a răspândi GPP și pentru a le pune în aplicare în mod eficient.

Fiind în contact cu multe administrații publice italiene, care sunt în prezent factorii care limitează GPP în realitățile locale?

În realitățile locale, problemele care trebuie abordate și rezolvate sunt în esență trei: Prima este atitudinea redusă de a investi în formarea persoanelor, esențială în special în gestionarea schimbărilor. Nu există nicio schimbare fără convingerea, angajamentul, competența și dedicația oamenilor, care trebuie să înțeleagă urgența, pentru a evita comportamentele inerțiale care tind să repropună ceea ce s-a făcut în trecut. Al doilea este lipsa capacității de a dialoga cu piața; în prezent singurul moment de dialog îl reprezintă cererea de oferte. În acest sens este necesar să se depășească o viziune pur administrativă și juridică a administrației publice și să se înțeleagă că dialogul, în momentele de tranziție, este fundamental. Trebuie să împiedicăm ca piața să considere GPP un instrument. Cel de-al treilea factor limitator este, de fapt, inerția organizațională. Pentru a depăși, politica nu este suficientă, însă nu este suficientă o lege. Avem nevoie de un angajament constant, de conștientizare, de un impuls de a merge înainte. Este evident că legea este un punct de plecare, dar nu trebuie confundată cu un punct de sosire, chiar dacă este valabilă pentru toți cei care au adoptat politici de GPP în prezența incertitudinii juridice percepute. De aici trebuie să începem să investim în alte resurse și alte energii pentru a conduce această transformare indispensabilă.

Luisa Mulas – Regiunea Sardinia

Doamna Mulas, în urma implementării politicilor ecologice pe teritoriul Sardiniei întreprinse începând cu 2009, cum ar descrie gradul de eficacitate al acestor politici și mai ales beneficiile pe care le-au adus (de exemplu, reducerea emisiilor de CO2, economisirea hârtiei etc.)?

Nu am creat un sistem de monitorizare a beneficiilor pentru mediu produse de politica GPP. Prin primul plan PAPERS, ne-am concentrat pe obiectivul de a face cunoscute oportunitățile și potențialul instrumentului și de a facilita adoptarea acestuia de către instituții (de la regiune până la comunele de mici dimensiuni). Prin participarea la proiectul GPP 2020 acum încheiat, a fost posibilă cuantificarea cantităților de CO2 economisite prin cererile de ofertă pentru GPP pentru conținutul energetic. În schimb, am cuantificat reducerea emisiilor de CO2 prin intermediul politicilor energetice realizate de Regiune: găsiți datele la paginile 36 și 37 ale publicației „Punctul achizițiilor ecologice” pe care îl puteți descărca aici http://www.regione.sardegna.it/sardegnacompraverde/buoneprassi/.

Ca urmare a rezultatelor obținute și a experienței dobândite și prin revizuirea etapelor de punere în aplicare a GPP, ați identificat cele mai slabe domenii care trebuie consolidate pentru a putea interveni în viitor?

Printre punctele slabe, cele mai importante au fost: caracterul neobligatoriu al GPP; lipsa de instrumente tehnice care pot fi utilizate cu ușurință de către stațiile contractante; legea „spending review” înțeleasă ca și reducere a cheltuielilor și nu o cheltuială inteligentă; dificultatea interacțiunii cu „politicienii” pentru a le explica potențialul GPP. Astăzi, contextul este schimbat din unele puncte de vedere, deoarece GPP sunt obligatorii și avem un număr tot mai mare de CAM. În privința „spending review” există îmbunătățiri, având în vedere că se vorbește despre „organizarea cheltuielilor”, iar noul cod al contractelor publice vizează minimizarea utilizării criteriului de atribuire la cel mai mic preț și utilizarea conceptului LCA. Noul plan PAPERS pe care îl elaborăm va fi o oportunitate de a readuce tema GPP în atenția politicienilor. Astăzi există o conștientizarea din ce în ce mai mare privind problemele de mediu și centralizarea strategică a contractelor publice. Dacă întrebarea se referă la sectoare economice, răspunsul este sectorul de lucrări publice, care este central, dar în legătură cu care nu există încă linii stabilite.

Care sunt inițiativele pe care intenționați să le desfășurați pentru a continua ceea ce s-a făcut deja?

În momentul de față:
  • lucrăm la un nou plan regional privind GPP, la care vor participa reprezentanți ai diferitelor departamente regionale;
  • investim foarte mult în introducerea GPP în cheltuirea fondurilor comunitare din cadrul PO FESR 2014-2020, în care ne așteptăm să activăm în scurt timp un serviciu de asistență tehnică dedicat consolidării competențelor tehnice la diferite niveluri și producției de instrumente de sprijin;
  • prin implementarea proiectului GPPbest am consolidat activitatea ecologică a centrului de achiziție, redactăm cereri de ofertă standard și alte instrumente de sprijin și un sistem regional de monitorizare.

Au fost utilizate sisteme sau indicatori de monitorizare pentru a identifica eficiența (sau nu) a politicilor ecologice implementate?

PAPERS deține un sistem de indicatori de realizare și unul de rezultat. Consultați publicația menționată pentru detalii. Monitorizarea până în prezent a fost de natură calitativă și parțială, întrucât nu am reușit să instituim un sistem de monitorizare bazat pe contabilitatea obișnuită a administrației regionale și a autorităților locale. De asemenea, se aștepta și sistemul național de monitorizare la care se lucra (Ministerul Mediului), dar care încă nu există. Un sistem de monitorizare regional este unul dintre obiectivele noastre viitoare.

Venera Locicero și Vincenzo Telesca – Stația Unică de Contractare din Regiunea Basilicata (SUA-RB)

Dott.ssa Locicero și Dott. Telesca, la mai mult de doi ani de la intrarea în vigoare a Codului privind Contractele Publice, care au fost măsurile de organizare introduse în Stația Unică de Contractare a Regiunii Basilicata?

Stația Unică de Contractare a Regiunii Basilicata (SUA-RB), înființată în mai 2015, este o structură relativ tânără care se concentrează într-o singură entitate publică, Departamentul Regional USA-RB, cele trei profiluri juridice indicate de legislația națională sau Centrul de Achiziții, Stația Unică de Contractare și Subiectul Agregator. Datorită faptului că o parte activă a proiectului LIFE GPPbest, a fost în măsură să confirme orientările sale în ceea ce privește „achizițiile ecologice” deja promovate prin norma regională (Legea Regională 27.01.2015, nr. 4 „Legată de legea stabilității regionale 2015”), prin lansarea unei acțiuni sistematice de introducere a criteriilor ecologice în livrările și achizițiile publice, aprobarea, în parteneriat cu Departamentul de Planificare și Finanțe, a Planului de Acțiune al Regiunii Basilicata pentru achiziții publice ecologice (PARB).În plus Stația Unică de Contractare a Regiunii Basilicata în cooperare cu alte organizații partenere ale proiectului GPPBest (Direcția Regională Centrală de Achiziții a Regiunii Lazio și Centrul Regional de Achiziții al Regiunii Autonome Sardinia) a decis să adopte și să semneze Carta de Angajamente „Carta de Angajamente pentru Achizițiile Publice Ecologice ale Centrelor de Achiziții din Basilicata, Lazio și Sardinia” care stabilește responsabilitatea de a dori integrarea principiilor și obiectivelor Achizițiilor Publice Ecologice în activitatea lor.

Având în vedere și rolul de lider în proiectul LIFE GPPbest al Regiunii Basilicata, au fost desfășurate sau urmează să fie desfășurate proceduri de licitație pe categorii de produse, inclusiv servicii, bunuri și lucrări, inclusiv criterii minime de mediu? Dacă da, care?

Da, diferite licitații. Vom enumera câteva dintre ele, pentru cunoștințe adecvate, amintindu-vă că doar pentru câteva dintre acestea au fost prevăzute CAM, în timp ce pentru celelalte s-a încercat acordarea unui caracter ecologic, prin introducerea voluntară în grila de evaluare, a unor criterii de mediu de atribuire considerate premiante:
  • Procedura deschisă pentru acordarea de servicii de formare și sensibilizare în domeniul îmbunătățirii calității serviciilor între diferitele componente ale lanțului valorii în turism (baza de licitație € 350.000,00)
  • Lu Lucrări generale de întreținere a clădirilor care urmează să fie efectuate în privința patrimoniului A.T.E.R.,, inclusiv lucrările de instalații termo-hidraulice, electrice și meșteșugărești în general (baza de licitație 3,900,000.00 €)
  • Licitație deschisă pentru atribuirea serviciilor de curățenie și a altor servicii integrate (baza de licitație 84.860.000,00 €)
  • Procedura deschisă pentru alocarea serviciului de închiriere, spălare a lenjeriei neambalate și ambalate, a saltelelor și a dispozitivelor pentru prevenirea și tratarea rănilor de presiune necesare IRCCS-CROB din Rionero, ASP din Potenza, ASM din Matera și A.O.R. San Carlo di Potenza (baza de licitație € 23.000.000,00)
  • Procedura deschisă pentru alocarea aprovizionării prin administrare, utilizatorilor eligibili, a celor necesare pentru asigurarea asistenței integrative și protetice menționate în D.P.C.M. 12 ianuarie 2017, necesare pentru companiile din domeniul sănătății din Regiunea Basilicata (baza de licitație de patru ani 40.658.890,08 €) - Suma lotului 4 supus CAM în conformitate cu DM 24/12/2015 (termen de patru ani): € 14.088.513,16
Construcția unei clădiri pentru un total de 36 de apartamente în Macchia Giocoli, în comuna Potenza (baza de licitație pentru patru ani este de 3.898.176,13 EUR).

În plus față de introducerea criteriilor de mediu în cadrul contractelor publice, SUA-RB prevede măsuri de însoțire pentru a se asigura că companiile sunt în măsură să răspundă în mod corespunzător cererilor „ecologice”?

Datorită proiectului LIFE GPPbest și participării la unele întâlniri pe teritoriu SUA-RB și-a exprimat angajamentul față de durabilitatea mediului în contextul noului Cod de contracte publice și concesiuni, Decretul legislativ 18 aprilie 2016, nr. 50 în vigoare începând cu 19 aprilie 2016 și decretul legislativ corectiv din 19 aprilie 2017, nr. 56 „Dispoziții complementare și corective ale decretului legislativ din 18 aprilie 2016 nr. 50” începând cu 20 mai 2017. Acest lucru constituie, cu siguranță, un instrument puternic de stimulare a inovării și de încurajare a companiilor să dezvolte noi produse cu o eficiență ridicată față de mediu

Considerați că este prea devreme pentru a trasa un scenariu viitor privind adaptarea companiilor din Basilicata în urma cererilor „ecologice” din partea cererii publice?

Credem că avem nevoie de cel puțin un an începând de astăzi pentru a putea răspunde cu date concrete la întrebare. În momentul de față, un procent de 70% din companiile locale nu ar fi în măsură să participe la licitații publice dacă ar fi incluse anumite cerințe specifice de participare legate de „ecologie”.

Se spune că Italia a făcut un pas important, spre deosebire de alte țări europene, față de reconversia ecologică a cheltuielilor publice prin introducerea Criteriilor Minime de Mediu, credeți că aceasta este calea cea bună?

Absolut da. Cererea publică reprezintă, în medie, în Europa, 12% din PIB. În Italia suntem la 19% din PIB, ceea ce înseamnă că includerea CAM și, prin urmare, caracterul obligatoriu al acestora în cadrul licitațiilor publice înseamnă un impact considerabil asupra consumului durabil ecologic și ambiental.